Ianuarie 2017

Dragi prieteni, cu greu reusesc sa astern continuarea povestii lui Sabin, deoarece am trecut prin situatii foarte complicate in ultimii ani, situatii complicate de sanatate, atat a mea, mama lui, cat si a lui Sabin. Imi doresc sa cunoasteti situatia familiei pe ansamblu, pentru ca doar noi parintii ne ocupam de Sabin, fara alte persoane care sa ne inlocuiasca. In urma cu 3 ani, ne-am cumparat cu greu un apartament in Sibiu, prin credit, astfel una din marile noastre probleme era rezolvata, ne mai rugam doar sa fim sanatosi, sa putem munci inca 25 de ani pentru a-l putea plati... dar in aceeasi perioada coloana mea a cedat, dupa 4 mutari in chirie in mai putin de un an, am facut dubla hernie de disc cu pareza de nerv sciatic. Nu m-am putut opera atunci, deoarece nu avea cine sa aiba grija de Sabin, sotul trebuia sa tina de serviciu pentru ca era singurul care aducea un venit constant in familie iar dupa operatie nu as fi avut voie sa-l ridic pe Sabin mult timp...asa ca nu m-am operat desi numai puteam sta deloc in picioare si nici in sezand. A fost foarte foarte greu, durerile erau de intensitatea celor de nastere ori de cate ori ma ridicam in picioare. In tot acest timp, a trebuit sa am grija si de Sabin, nu ma intrebati cum am facut, nici nu vreau sa imi mai amintesc ce am trait atunci, asemenea dureri...nimeni sa nu aiba. Dupa cateva luni in care facusem acupunctura, terapie Craniosacrala, mi-am recapatat controlul piciorului insa durerile erau in continuare atroce, am inteles astfel ca, eu nu ma voi recupera niciodata fara sa ii dau timp coloanei sa se vindece si sa nu mai ridic, asa ca sotul a renuntat la serviciu pentru a se putea ocupa de Sabin, iar eu de recuperarea mea. Desi pareza am facut-o la sfarsitul lunii ianuarie, am putut iesi la plimbare singura cu Sabin spre sfarsitul anului, prin noiembrie, iar recuperarea propriu zisa a mai durat cateva luni si dupa aceea, pentru ca incepusem din nou sa-l ridic pe Sabin, sa ridic caruciorul care are 20 kg fara Sabin, pe unde era nevoie.

In aceasta perioada, in care eu am fost nedeplasabila, Sabin a fost bine, cumva am reusit sa ii lucram in continuare terapia ABR, lucram exercitiile simple intr-un cot eu, iar cele mai complexe sau care necesitau o pozitie de lucru in care eu aveam dureri prea mari, le lucra tatal lui Sabin.

Apoi, dupa primul an de gradinita, comportametul lui Sabin s-a schimbat, a devenit ostil fata de noi parintii, nu isi mai dorea sa iasa din casa, iar atunci cand totusi reuseam sa-l scoatem se apleca pe carucior sa nu vada pe nimeni sau sa nu fie vazut, iar daca totusi il prindeam in centurile caruciorului pentru a nu se putea lasa, avea grija sa plece de acasa tot timpul cu o jucarie sau carte sau facea rost de orice altceva pentru a se ascunde. Pe langa toate acestea a fost refuzul de a se hrani, fara a se gasi o cauza medicala, cam doi ani a fost o lupta sa il tinem in viata.

Punctul culminant al problemelor, a fost iarna trecuta 2015-2016, cand a fost aproape permanent bolnav, a trecut prin toate formele de raceli timp de aproape un an, in zilele cand nu era bolnav, mergeam la gradinita normala, unde nu era integrat de cele mai multe ori (de catre educatoarea de la grupa respectiva) la serbari sau alte activitati ale grupei din care facea parte, plecam tot timpul plangand de acolo, atat el cat si eu si cred ca pe acest fond starea lui de sanatate a fost atat de precara la fel si problemele de comportament si depresia in care era.

In aceasta perioada, datorita imbolnavirilor frecvente a regresat pe anumite paliere si a progresat pe altele. Avea o displazie de sold, care a devenit subluxatie apoi luxatie, lucru ce il impiedica mult sa progreseze, insa nici operatia chirurgicala nu este o alternativa viabila, este o operatie foarte grea si riscanta (riscul este sa fie mai rau) care nu se face decat atunci cand sunt dureri sau cand picioarele stau numai incrucisate; Sabin nu este in nici una din aceste situatii, pentru a risca atat de mult. Pentru ca am inteles ca daca nevoia de acceptare si integrare in colectiv, in societate nu o are indeplinita nu putem avansa, l-am transferat la o alta grupa de gradinita, o grupa cu predare in Limba Germana, iar din anul scolar 2016-2017, Sabin este iubit, acceptat, integrat perfect atat de colegi cat si de “Frau” (doamna educatoare), este fericit, mananca mai bine, problemele de comportament au disparut.

Pentru a-l ajuta sa depaseasca starea depresiva, in decursul anului, l-am inscris la Fundatia UCOS-unde am intalnit oameni minunati cu care a lucrat terapie ocupationala si terapie de grup.

In paralel am fost si la Asociatia DAR-alti oameni minunati, cu ajutorul carora, Sabin a facut ore de hipoterapie (terapie cu cai), ateliere de teatru, de muzica, momente care l-au facut fericit si unde s-a simtit integrat, acceptat si iubit.

Pentru a-l face sa-si doreasca sa iasa din casa, am luat un pui de caine Golden Retriever, rasa cea mai indicata pentru copii cu dizabilitati.

In tot acest timp am continuat terapia ABR (Reabilitare Biomecanica Avansata) pe care o lucram de 4 ani, prin care reconstruim si intarim corpul afectat de paralizie, si terapia Feldenkrais, terapie ce ajuta corpul sa dobandeasca miscari noi. Asa cum am mai spus nici una din aceste terapii nu sunt decontate deloc de catre Statul Roman, deoarece sunt terapii din strainatate, aduse de parintii romani, care organizeaza sesiuni private in tara. Costurile terapiei ABR, pe an, este de 1800 de Euro, acesta terapie este lucrata de catre noi parintii acasa, zilnic 1,5-2 ore pe zi, Sabin fiind evaluat de 2 ori pe an la Constanta sau la Bucuresti si i se prescriu exercitii particularizate, iar noi parintii suntem invatati noi exercitii la fiecare 6 luni.

Terapia Feldenkrais inceputa in anul 2016, ajunge la 1000 euro/10 sedinte si este nevoie de 30-40 de sedinte pe an, pentru rezultate vizibile. Se lucreaza cu terapeuti Feldenkrais adusi din Franta, Austria si Ungaria, in diferite orase ale tarii.

In paralel cu aceste doua terapii, lucram si terapie Craniosacrala (eu am devenit terapeut), Reflexoterapie, Terapie Bowen, Homeopatie, Terapie Florala Bach.

Din pacate nu reusim sa actualizam povestea lui Sabin, atat de des pe cat ne-am dori, deoarece nevoile lui Sabin sunt tot mai mari, iar noi parintii nu suntem decat doi.

Pentru a-i putea oferi lui Sabin in continuare aceste terapii care va rugam din nou sa ne fiti alaturi prin redirectionarea celor 2%, sponsorizari din partea societatilor comerciale, PFA, AF, II, donatii.

Va multumim si va dorim un An Nou plin de bucurii!